The world has forgotten about us.. here we are, forgotten and alone.
poate e mai bine asa. oricum nu am vrut sa stie cineva de noi. si daca ne-a uitat, ce? ce mare lucru sa te cunoasca lumea? sa iti fie stiut in patru zari numele? eu prefer sa nu ma stie nimeni decat tu.
si daca nu ai vrut sa te stie nimeni, de ce ai scris?
pentru mine. am simtit nevoia asta… sa dau afara!
asa a inceput.. din cauza ta. si apoi? apoi a fost un mod de a comunica.
iar acum – acum e un loc de joaca. jocul de-a cuvintele.
Lasă un răspuns