Publicat de: ultimulunicorn | august 1, 2021

nu sunt un cititor ordonat

never was. citesc ce prind sau mai bine zis – ce „ma prinde”, citesc in diagonala. printre randuri.. abia de curand am inceput sa citesc si prefata, prologul. introducerea – am descoperit ca uneori chiar face o diferenta in felul in care mi se arata apoi cartea propriu zisa. o pune altfel in lumina – uneori. dar trebuie sa fie o introducere buna. uite cum e cea scrisa de Eddie Redmayne – la cartea lui Stephen Hawking. o chestie care da suflet cumva cartii – o carte mult prea desteapta dar careia nu ii strica putin suflet. Da, am vazut si „the theory of Everything”, dar acolo e chiar prea mult suflet, asa ca mi-am luat cartea despre gauri negre si nu numai.

ziceam de mine – ca nu sunt un cititor ordonat. deloc!

3 in 1 again…

nici nu am ajuns la jumatatea cartii lui obama si his promised land, si mi am achizitionat alta caramida – jurnalul lui kafka. asta o sa cada greu, clar.
cumva am o teama indefinita sa nu raman pe uscat, fara carti de rumegat… in caz ca vine sfarsitul lumii, inca o pandemie sau ceva!@#$/^&*!… mai am si cateva de recitit – cel putin asta e planul. (prima pe lista ar fi O istorie a evreilor – a lui Simon Schama, pe care mi-a lasat-o M. inainte sa plece. imi place sa cred ca mi-a lasat-o in pastrare… ar trebui sa o recitesc inainte sa se intoarca zic – si eu nici macar nu m-am apucat de ea).

cred ca ma agat de ziua de maine, sau de noaptea care vine – ca mai ales atunci e timpul propice pt lectura, fara sa constientizez ca pot da ortu popii oricand, si raman cartile necitite =))) ce griji am si io!!! in fapt asta cu ortu popii – e valabil pt noi toti. nu exista certitudinea ca maine noapte vom mai fi pe aic sau ca vom dormi in acelasi pat cu cartile in curs de lectura :)) dar io mi le cumpar, sa fie acolo pt cand o sa ies la pensie probabil :))

tin minte o faza din liceu – venea 1 dec, urma un weekend prelungit – si gandul ca nu il mai vad pe C „atatea” zile in sir… 3, 4?!? anyway – i-am imprumutat o caseta, de care subit aveam nevoie neaparat in weekend-ul ala. el s-a facut ca ma crede, si am stabilit ca o sa vina la mine sa mi-o returneze exact de 1 dec. pica intr-o joi.
ziua aia am fost paralizata, abia daca am mancat ceva, stiind ca spre seara C. o sa apara la mine in casa!!! In ziua aia a inceput povestea mea, sau sirul meu de povesti?!?

ideea e ca ma agat de oameni si timp prin carti si muzica. cum vine asta?? sau poate asa facem toti, chiar daca nu ne dam seama. mie imi place sa imi dau seama. aroganta, stiu. nu sunt in stare s-o scutur.

azi dimineata m-am trezit pe la 7 jumate, voiam sa fac o baie – am verificat daca a venit apa calda – nici ieri nu era. deci am vazut ca nu a venit si m-am pus sa revad Sunset limited (2011). aveam asa o nevoie in mine sa vad din nou filmul asta – si mai ales sa vad daca o sa imi placa la fel de tare. Da. cu filmele e alta poveste. chestia tare e ca filmele imi place cel mai tare sa le vad singura. filmele ma leaga de mine. „caci eu in lumea mea ma simt nemuritor si rece..” cum e asta??

primul film vazut – Superman. la Favorit cu mamaia. aveam nici 2 ani. de fapt atunci a inceput povestea mea… in care inca mai ratacesc. sa ma anuntati cand vine apa calda.

Publicat de: ultimulunicorn | iulie 30, 2021

„neputinta de a fi albastru”

„neputinta de a fi albastru. – Norii se destrama-ncet; privesti fasiile de azur, ce nu se intalnesc. Ele nu pot compune un cer, ce se cauta si nu se implineste. … intindere cenusie si alba, ea acopera vesnic ceva: cerul e dincolo. Parisul n-are „cer”.

Cioran – Indreptar patimas

Ideile lui Rust Cohle – True Detective, mi-au amintit de ideile lui Cioran si uite asa mi s-a facut dor sa-l recitesc pe Cioran, mai ales ca Indreptarul asta e poezie pura – si recunosc – mi s-a parut si cel mai greu de patruns cu mintea.

acum ca il recitesc in metrou – imi pare ca il inteleg. Oare chiar il inteleg? sau ma amagesc eu pe mine??

Publicat de: ultimulunicorn | iulie 27, 2021

marti canicula

ma apuca fara veste rasul. fara veste si fara motiv aparent. bine, rasul in sinea mea – ca inca nu am inceput sa rad singura asa… pe fata / pe fetze?!? – tinand cont ca acum pare ca am doua!!

iar sunt singura care sta la calculator in timp ce colegii mei ies afara la barfe si tigara…

dar uite ca azi ma apuca rasul.

bine, eu raman in birou din cateva motive – e mai racoare, mai liniste, nu e fum… asa vreau eu, nah!

initial ma frustram ca bleaga – acum vad avantajele. pai daca eu nu barfesc?!? abia leg trei fraze… doh!

probabil ca as fi parut intepata daca nu eram deja lovita/oarecum stramba :)))

dar asa – mi se rupe de cum as putea parea sau de impresia pe care o las – nu numai la birou, in general asa.

uite ca am ajuns sa vad si partile bune ale situatiei mele. HI HA!

Publicat de: ultimulunicorn | iulie 22, 2021

poze din Grecia

din concediu. nu al meu, eu nu fac din astea :))), dar cherie e inca acolo si imi trimite si mie bucati vizuale din concediul ei. deci le pun si eu aici sa ne clatim sufletul cu ele.

„light is winning”

asta mi se pare tare rau. sa dormi sub cerul instelat… daca te tine, da. pt cherie nu e prima data. (eu abia dorm in patul meu cu miros de ciocolata :)) aseara am citit pana la 1, am bagat doua carbamazepine, si tot la 6 jumate am cazut din pat. mno ) si cum ziceau Rust si Marty – in cea mai veche poveste care este, si care se repeta sub diferite forme, de la inceputul timpurilor… cea a intunericului impotriva luminii, se pare ca in ciuda aparentelor – „light is winning”.

white

si mai e una – care m-a facut sa ma gandesc mai bine. asta cu cactusii in floare. deci pana si cactusii infloresc. ideea e ca nu exista numai durere, ci trebuie sa vina si bucuriile. si parca sunt cu atat mai grozave cand apar din ace si tepi si duritate si uscaciune. sper ca a reiesit ideea din capul meu.

flori de cactus

eu intre timp m-am ales cu o frumoasa vanataie pe antebratul stang, bine ca nu mi-am rupt un os ceva. era sa cad, la mine in camera, si m-am lovit de sifonier – de unde si vanataia. bai, dar a fost oarecum ciudat – ca am vrut sa fac un pas in lateral, si in mintea mea ma miscasem dar piciorul nu voia sa asculte. si eu credeam ca am stabilitate si m-am inclinat si era sa pic intr-o parte – acolo era caloriferul, era frumos sa cad cu capul in el si sa mor cu creierii pe calorifer – cum voiam eu la 4 ani sa-i fac lui frati-miu. mno. sadic, stiu =)))

Hei, dar hai ca au inflorit cactusii in Grecia. si eu ma kak pe mine in Romania…

Cum o fi in Alaska?

Publicat de: ultimulunicorn | iulie 21, 2021

din ciclul – un inger e o idee

…pentru ca tocmai am vazut filmul ANGEL OF MINE, pentru poezia acestui film si a ideii ca toti purtam semnul ingerului care si-a pus varful degetului peste buzele noastre – ca sa uitam TOT ce stiam inainte sa ne nastem!

Ultimulunicorn's Blog

din ciclul – un inger e o idee

eu zic ca

moartea e un loc,

in care nu mai asteptam nimic

si unde stim aproape tot.

„Ar trebui sa vii acasa, caci am putea muri fara sa ne mai revedem.

De vreme ce murim oricum…, la ce bun sa ne mai revedem?”

Cioran – Sfartecare

Vezi articolul original

Publicat de: ultimulunicorn | iulie 18, 2021

True

„Death Created Time To Grow The Things That It Would Kill.” Rust Cohle – True Detectives.

clar nu e o perspectiva luminoasa asupra vietii noastre pe Pamant.. dar e una originala. probabil asta m-a atras de la inceput la serialul asta, asta si personalitatea dezarmanta a lui Rust – jucat superb de Matthew McConaughey.

L-am revazut de curand – toate cele 8 episoade ale sezonului 1. Am mai zis eu ca imi place sa revad amintiri, recitesc carti.. si apoi ideea asta cu Moartea care a creat Timpul ca sa aiba ce omori.. nu imi pare nicaieri mai evidenta decat atunci cand primesc flori. pentru ca stiu ca vor muri curand, pentru ca le vad deja moarte cumva – taiate si condamnate la o moarte timpurie si trista.. intr-o glastra, pe o masa.. pentru ca in final sa sfarseasca la gunoi.

Macar in natura, ar fi murit si s-ar fi uscat reintrand in circuitul firesc al tuturor fiintelor care mor pentru ca altele sa renasca.

stiu ca nu e o atitudine tocmai vesela… dar e exact ceea ce simt cand vad un buchet de flori. vad Sfarsitul si uscaciunea care ramane. deja nu ma mai intreb de ce. asa e creierul meu setat?!?

Probabil ca ar trebui sa vad frumusete si in uscaciune. exista, stiu. macar asta ar trebui sa ma ajute sa dorm mai bine la noapte.

Azi noapte am avut un cosmar – de mult nu mai avusesem, uitasem senzatia aia de greutate in miscari, de parca timpul ingheata si tu esti captiv, prins ca o insecta in chihlimbar, si vrei sa scapi – dar nu poti, si vrei sa strigi – dar nu ai glas. si speri ca e doar un vis, si incerci sa te rupi, sa te trezesti, sa visezi altceva..

Am reusit pana la urma dar m-am trezit de dimineata cu niste dureri de cap infioratoare. asa ca la micul dejun am servit un senvis si o aspirina efervescenta. La noapte nu mai vreau vise!

Publicat de: ultimulunicorn | iulie 17, 2021

La jumate pret..

asa ar trebui sa se numeasca – la jumate-pret, la jumate-zambet, la jumate-gust, jumate-glas. Suna ieftin, nu? imi displace tot ce suna ieftin. credeam ca merit mai mult. Cineva/Ceva a considerat ca poate nu. dar acelasi Cineva/Ceva – inca nu am determinat natura entitatii „..care ramane”, a stabilit ca POT duce. asta conteaza!

Two-faces… looking for Batman. totusi cred ca imi doream sa fiu the Joker… figura asta nu mi-a iesit.

Two – faces

cine stie – peste cateva operatii :)))

nu, nu cred sa se ajunga la asta, desi mi s-a sugerat. hei, dar tot ei mi-au sugerat sa ma fac roscata – acum ceva vreme. nu i-am ascultat. de ce sa umblu cu „cioara vopsita”? pe atunci imi placea de mine asa cum eram.

zilele astea sunt impartita, am vrut sa zic parerile sunt impartite =))) adica mi se intampla ca dimineata sa nu imi pese, si seara sa vreau sa uit. cred ca in general vreau sa uit. stiu, niste vin rosu ar fi ajutat.. dar nu mai are acelasi gust baut la pai.

ok. inapoi la vietile noastre. ajunge cu plansul de mila!

Publicat de: ultimulunicorn | iulie 11, 2021

„un petec de cer.. senin ca privirea ta”

bai, de cate ori am zis deja treaba aia: ai grija ce iti doresti… ca aia primesti!? :)))

imi doream un petec de cer – de fapt imi doream sa imi beau cafeluta privind cerul… am si io o frustrare, ca de cand ma stiu – numai in bucatarii cu vedere la ghena, mai mult sau mai putin, din camera – doar daca ies in balcon si intind capul vad un petec de cer… si tot asa. imi convine etajul 1, copaci.. dar io voiam si cer, nah.

asa ca am primit un cadou 3 in 1 – din care face parte si o super – cana cu UN PETEC DE CER pe ea.

e un film romanesc, din comunism, si un cantec care ma obseda aproape cand eram mica… „un petec de cer, senin ca privirea ta…”, nu mai stiu daca si filmul a facut o impresie asupra mea, dar faptul ca nu puteam vedea cerul pe geamul bucatariei, clar m-a afectat! :)) ca sa vezi din ce pot rezulta traumele astea *&^%$#@!~

oricum, ma indoiesc ca Magritte s-a gandit si la mine, nici nu avea cum – normal, cand picta el ceruri.. dar se pare ca e cadoul perfect pentru care ma rugam fara sa stiu, si acum pot sa imi beau apa/ cafeluta.. la birou – clatindu-mi privirea cu o bucata albastra de cer!!!

si inca ceva – Messi a castigat cu Argentina Copa America, impotriva Braziliei lui neymar jr, la brazilieni acasa!!!

cat de perfect era sa mai fie si stadionul plin… of. am plans, am ras – uite ca inca mai pot avea emotii date de jocul asta atat de minunat care e fotbalul.

Golul inscris de Di Maria! un gol frumos ca o floare in primavara… si atat de minunat! Uau, da… a meritat.

Bravo Messi, bravo Di Maria!

Publicat de: ultimulunicorn | iunie 22, 2021

Trecere

E ca atunci cand creierul uita atunci cand treci dintr-o camera in alta, de ce si pentru ce ai ajuns unde esti. Cand un prag este trecut, cand o usa se inchide in urma ta.. creierul tinde sa dea un refresh – sa o ia da capo si te trezesti ca ti se ia covorul de sub picioare.. esti in pom si pomul in aer si te intrebi : ce curu’ meu faceam io aici?!? Bine, intrebarea asta e valabila in general – si fara usi sau praguri. 
Ce caut eu in viata mea? pe MINE!!! cam asta ar fi raspunsul. si ar trebui pana ajungi la linia de Finish – sa fie si raspunsul final. Adica sa te cunosti ce iti poate pielea si din ce material esti facut.

Am rupt o cheie in broasca. material casant. bine, si eu am fortat-o.. broasca a opus rezistenta, cheia a cedat in punctul slab si m-am trezit cu doua bucati de cheie. Pe moment m-am panicat putin, dar apoi am realizat ca a cedat exact cine trebuia sa cedeze. Daca se rupea broasca sau ramanea blocata, era urat – ca era vineri sfarsitul programului… Deci nu e bine sa fii facut din material de asta care cedeaza fortei si nu e supus schimbarii. Nici unul prea schimbator nu e ok. 
Credeam ca nu ma pot schimba, ca esenta – miezul a ceea ce sunt, ramane acelasi. Ecuatia care sta la baza mecanismului nu poate depinde de variabile care sa ii schimbe sensul. Valoarea, da. Aia se poate schimba in timp. Cred ca e posibil sa se schimbe atat de tare incat sa rezulte un negativ din pozitiv, sau invers. mai rar, clar, dar s-au mai vazut cazuri de-a lungul timpului..
O trecere a insemnat si ultimul timp – cam de un an jumate pe putin, scurs de la operatie si pana acum. si e inca in desfasurare. iar acum trebuie sa ma implic si eu. sa-mi dau acordul, sa decid incotro. si pe bune daca nu ii dau dreptate lui Loki, din recent aparutul serial, bai, libertatea de a alege chiar este o povara uneori. 

Asa cum m-a dat usor peste cap vestea ca ieri – fiind sarbatoare, era alegerea mea daca vin sau nu la birou… cand stiam ca am plati de facut, colegii toti – aproape – au venit si ca mai vreau si liber mai pe joi – ca sa merg la doctorul care isi va da verdictul asupra analizelor mele si imi va prezenta optiunile in privinta tratamentului de urmat. Aici ajung iar la liberul arbitru ca tot eu sunt instanta suprema care va decide DA ori BA. mno. 

ps. am fost la birou si am ajuns seara acasa cu o stare de toata jena. nu mai caut sa imi explic de ce si pentru ce. pur si simplu DE AIA. 

Publicat de: ultimulunicorn | iunie 18, 2021

asa ceva…

Loki is arrested by the Time Variance Authority (TVA) when he creates a new timeline after escaping from the Battle of New York with the Tesseract in 2012.[a] The TVA resets the timeline, and this „variant” Loki stands trial in front of Judge Ravonna Renslayer for crimes against the „Sacred Timeline”. Loki blames the situation on the Avengers, who had traveled back in time to 2012, but Renslayer says their actions were meant to happen unlike Loki’s escape. Agent Mobius M. Mobius takes Loki to the Time Theater to review his past misdeeds and question his history of hurting people. He reveals that Loki, in his intended future, inadvertently causes the death of his adoptive mother Frigga.[b] Loki attempts to escape, but gives up after realizing that the TVA’s power exceeds that of the Infinity Stones. He returns to the Time Theater and watches more future events, including his own death at the hands of Thanos.[c] He then agrees to help Mobius hunt another Loki variant who has killed several TVA agents and stolen their timeline-resetting charges.

deci zeul meu preferat din tot multiversul Marvel – a primit un serial numai al lui, despre care de cum am aflat abia asteptam sa il vad!

Oamenii isi spun povesti ca sa poata trai.

asa ca uite aici o noua poveste tare, aparuta din ideea asta misto cum ca fiecare alegere pe care o facem, in mod constient sau inconstient, da nastere unei noi linii a timpului, un univers alternativ in care alte versiuni ale noastre isi traiesc vietile, pe care alegerile facute de noi le-au creat.

Loki adus in fata Tribunalului Variatiilor Anacronice – TVA – sau Time Variance Authority si anchetat de agentul Mobius – vezi banda lui Mobius si trimiterile aferente, si intrebarea care rasare din toate astea: sa fie Timpul Suprema Forta din univers, forta in fata careia totul cedeaza? Well, in mod clar este una din puterile de capatai. As zice ca sunt trei forte care conduc cu adevarat in Univers: Timpul, Iubirea si Credinta.

Da, astea trebuie sa fie. Pai stau bine: am iubire, am credinta… nu stiu cu timpul cum stau. dar eu zic ca mai am ceva timp. intrebarea e ce fac cu el? nu, pe bune. ce fac cu timpul meu???

Older Posts »

Categorii