Postat de: ultimulunicorn | septembrie 23, 2016

ce-mi place cand imi vin idei

daaa, e mare bucurie in sinea mea.

dar apoi dupa ce ma ametesc cu gandul, le las sa zboare mai departe… asa cum ai lasa un peste prins in undita – inapoi in apa. E si asta o bucurie! l-ai avut, putea fi al tau, insa e mai mare satisfactia eliberarii lui, cumva.

Imi ajunge sa stiu ca as fi putut – „little engine that could” sort of.

minte fistichie am si io =)))

Postat de: ultimulunicorn | septembrie 22, 2016

ma intreb

mai ales in ultima vreme, ma surprind intrebandu-ma daca am sa mai iubesc vreodata. daca mai sunt in stare, daca mai am in mine cele necesare – pentru ca o iubire nu apare asa din senin… e nevoie de o anume stare sau macar o disponibilitate. O oarecare doza de incredere si de optimism – care mie imi lipseste/lipsesc.

Iar pt „iubiri oarbe” cred ca sunt peste limita de varsta acceptata :)))

Prea mult cinism strica.

ma intreb… dar nu stiu sa-mi raspund. mai bine sa nu stiu.

Prefer suspansul!

Postat de: ultimulunicorn | septembrie 16, 2016

go with the flow

indefinite_vases_studioeo_38„only dead fish go with the flow.” am citit io de curand nu mai stiu exact pe unde…

deci nu e bine.

Pai sa reformulam: ne adaptam la situatie sau si mai frumos spus ne mulam pe situatie. deocamdata situatia este albastra dura si rece dar prezinta potential si odata schimbata perspectiva poate deveni roz si erecta!

mno. indefinite_vases_studioeo_21

cat conteaza putina bunavointa si un punct de vedere flexibil :)))

indefinite_vases_studioeo_19

Postat de: ultimulunicorn | septembrie 15, 2016

Singuratate sa fie, dar sa se stie.

caci tocmai cand ziceam ca mi-e bine, a dat fericirea-n mine, si m-a pus ala cu coarne sa mai incerc o data… asa de disperata sau nu stiu, poate pt ca m-am gandit ca face bine la self esteem, si el a sunat la o ora rezonabila si toate cele.

revin: nimic mai parsiv si mai gaunos decat SINGURATATEa in doi.

Inapoi la locul meu in banca cu o cafea neagrrrrra!

Postat de: ultimulunicorn | septembrie 13, 2016

Singuratate

poate ca eu am ales-o, sau poate ca nu am avut nicicand de ales si a fost doar o iluzie ca as fi putut face ca lucrurile sa se aseze altfel.

nu imi pare rau, nu pentru mine. nu cred ca ar fi putut sa-mi fie mai bine.

nu ma tine!

Postat de: ultimulunicorn | septembrie 7, 2016

ba e prea tarziu.

Ca daca mai aud chestia asta cu :”niciodata nu e prea tarziu…” cred ca explodez intr-un milion de confetti si am sa le intru in gat alora care fac pe desteptii cu afirmatia asta idioata si generalista si *&^%$#@!~.

old-paperPe aia cu :”Toate la timpul lor.” voi nu ati auzit-o?? E verificata! deci NU, daca pana acum nu am avut inspiratia/intentia sa fac lucrurile pe care voi le-ati facut, nu inseamna ca astept sa ma loveasca trenul ca sa imi vina mintea la cap si sa ma apuc de acum incolo de trait „ca restul lumii”. De fapt astept ca „restul lumii” sa ma scuteasca!

Si desi nu le am si nici nu le astept, o sa imi asum regretele daca or sa ma loveasca vreodata.

Asta e un mare DACA, si sunt in stare sa imi pun toti banii ca NU o sa apuc ziua aia in care sa regret ceva. Na, c’am spus-o!

Si faptul ca „toti banii” mei nu inseamna prea mult, nu face decat sa evidentieze faptul ca nu am nimic de pierdut sau de regretat, si deja simt cum logica imi scapa de sub control :))) asa ca mai bine ma intorc la cartea aia cu filozofiile si paradoxurile!

Postat de: ultimulunicorn | septembrie 6, 2016

Filozoficareala

motto: post hoc ergo propter hoc

Se pare ca nu ma las de „filozoficareala” al carei gust l-am prins tot pe vremea liceului, adica acum o vesnicie :))) dar mai nou se face cu stil – prin bancuri seci si funny stuff.

mostra:

If you are getting on a commercial airliner, for safety’s sake,
take a bomb with you . . . because the overwhelming odds are
there won’t be two guys on the same plane with a bomb.

Tot de la m se face ca am primit in format pdf – o lectura mai mult decat satisfacatoare :))) mie imi creste pofta de viata si de munca (nici nu era greu – pofta mea pentru astea doua fiind aproape nula) si respectul de sine! adica mai recunosc un paradox, doua… deja ma simt mai bine cu mine!

“Ah, yes, the secret of life,” the guru says. “The secret of life is
a teacup.”
“A teacup? I came all the way up here to find the meaning of
life, and you tell me it’s a teacup!”
The guru shrugs. “So maybe it isn’t a teacup.”

Dubito ergo sum. 

Suna bine.

Postat de: ultimulunicorn | august 29, 2016

Azog/ „suparat sunt, Doamne, suparat…”

Sau cand uratul devine frumos – bine, asta in ochii mei – adica atata de urat… incat deja depaseste sfera Uratului, e altceva.

Si imi place ca ma face sa simt chestii…

Azog E ca un sarpe care s-a incordat, a tras de fiare si s-a ridicat pe picioare :))) a, si i-au crescut si urechi. Dar ma uit la el cum arata – si exprima ceea ce cred eu ca ascund in adancuri. Adica Azog e personificarea EU-lui meu profund!!! Jur. Ceea ce inseamna ca daca imi place de el, e ca si cum ma plac pe mine – adica rezulta Narcisism. Clar!

Nu stiu daca din cauza lui, in mod sigur si a lui – am vazut eu Batalia celor 5 armate de 7 ori pe putin pana acum!!! :)))) am o problema probabil, dar imi place si recunosc. Filmul, povestea… peisajele, totul.

later edit / adica ultima adaugire

Scarba si dispretul din ochii lui reci si goi, care parca privesc in abis, si nu stii exact ce exprima – ura fata de sine, fata de Univers, fata de cine nu e ca el, fata de cine se crede mai presus decat el… frustrare? Ce vreau sa zic e ca ma recunosc in toate starile astea pe care le proiectez asupra lui, de aia le si proiectez – sunt ale mele. Si daca sufletul are o infatisare, al meu – asa ar trebui sa arate.

Un suflet SUPARAT pe TOT ce este.

Postat de: ultimulunicorn | august 26, 2016

atatea nuante!!!/st-andre-snowstorm

Asta mi-a taiat rasuflarea! am imprumutat-o de aici  si da, iar imi caut scuze de ce nu ma apuc eu serios de pictat – pentru ca nu cred ca am in mine pasiunea necesara de a da albului atatea nuante, de a ingheta panza cu o „furtuna de zapada”ca asta… pfua!
st-andre-snowstorm-12x16-700…si iar comoditatea mea si frica de a nu fi in stare de mai mult decat sa stau pe margine si sa privesc.

So do I fucking jump, or keep on wondering about the weather?!?

m-as arunca si in cap in clipa asta, dar stim bine ca maine dimineata nu o sa recunosc nimic si totul va ramane la fel, desi nu chiar la fel – voi fi mai aproape de moarte cu o zi. pentru ca in fiecare clipa murim cate putin, pana murim de tot intr-o zi si descoperim ca nu am facut nimic din tot ce ne-am dorit, nu?

Dar macar m-am simtit bine ori de cate ori am avut ocazia, si am avut.

Postat de: ultimulunicorn | august 21, 2016

Apucaturi si delasari

Chiar in timp ce ii comentam lui m, mi-am dat seama ca la asta se reduce de fapt viata mea: niste apucaturi si multa delasare.

Daca nu m-as cunoaste, nu as da doi bani pe mine. Dar duc atatea lupte in mine, as exagera sa zic ca le duc cu mine – nu, luptele se duc IN mine – eu sunt terenul de lupta si nu e deloc parfum.

Delasarea e mai mult renuntare, epuizare – fie si la nivel de teorie, prea multe ganduri echivaleaza cu niste flotari ale creierului, doar ca in loc sa faca muschi, cade lat.

Apucaturile sunt un fel de simulacru pentru viata.

 

Older Posts »

Categorii