Publicat de: ultimulunicorn | februarie 27, 2023

Indifference

Pasajul asta l-am citit pe drum, in metrou :

/The naivety of those with something to hide – a crime, a disgrace, a drama – is that they imagine they are under suspicion.

In reality, there’s a strong dose of indifference in the world, enough that you can go off and die and nobody will notice. /

Mihail Sebastian – For two thousand years (recitesc cartea asta. nu stiu exact de ce. am simtit ca asa trebuie. nu cred ca i-am acordat atentia necesara – la prima citire… acum cativa ani. )

.. fiind si in metrou – m-a izbit asa, pe lângă duritatea adevarului in sine, ca asta spunea in mare si Vincent in Collateral – in povestea lui despre un om care moare in metroul din LA si nimeni nu observa decat dupa ore bune. hm. si noi avem impresia ca suntem sub o lupa! poate ca suntem dar atunci nu ceilalti ne privesc, alte forte sunt in lucru.. – de fapt, pe nimeni nu interesează existenta ta mărunta. sau pe aproape nimeni – familia nu intra aici. cel putin asa ar trebui sa fie – intr-o lume neagra pe cerul gurii, ar trebui ca măcar familia sa-ti fie sprijin.

La capitolul asta – stau bine, zic. deci nu ma plâng, nici nu ma laud – filozoficăresc doar.

e luni, nah.


Răspunsuri

  1. Nu stiu ce sa zic. Sigur ca sunt de acord ca nu suntem sub lupa, dar nu cred ca lumea e chiar asa indiferenta. De ex. tipul care a murit in metrou – probabil lumea a crezut ca doarme, ce era sa vada, sa il zgaltaie sa verifice daca intr-adevar doarme? Eu evit sa ma uit insistent la oameni, mai ales cand sunt in diverse ipostaze vulnerabile
    Cred ca lucrurile sunt la mijloc, ceilalti nu sunt chiar atat de interesati de noi, dar nici chiar atat de dezinteresati

    Citesti cartea in engleza? De ce? e o traducere buna?

    • Ideea e ca toti ne ducem vietile noastre mici, cu tot bagajul de griji si probleme – ca sa ne mai preocupe si vietile altora – mai mult de cateva minute de atentie, cam cat stirile de seara. asta e.
      cartea am cumparat-o in locul unui exemplar in engleza – Alice in wonderland – ceva mic si albastru, cu desene in alb negru si pagini aurite…pe care tot il caut si nu mai dau de el. Nu sunt in masura sa apreciez calitatea traducerii – avand in vedere ca e prima carte pe care o citesc scrisa de M. Sebastian. Am discuri cu piesele lui de teatru.. care mi-au incantat adolescenta. preferata mea – Steaua fara nume cu Radu Beligan. f tare.
      dar cartea asta e altceva.. si am descoperit ca am mai pus pe blog un citat TOT DESPRE INDIFERENTA cand am citit-o prima data. deci din nou descopar ca am idei fixe, putine da’ fixe. :))

      Indifference…

      • Eram curioasa de ce ai citi in engleza o carte scrisa in romana, voiam sa stiu daca e o poveste in spatele deciziei. Deci a fost o intamplare ca ai cumparat-o asa.
        E cu prefata lui Nae Ionescu?

        Cred ca iti poti da seama daca e o traducere buna chiar daca nu ai nimic de un autor… daca suna bine ce citesti, daca suna fluent in limba respectiva si nu trebuie sa citesti de mai multe ori ca sa intelegi ce a vrut oare sa spuna autorul..daca stilul nu se schimba nepermis de mult pe parcursul cartii.. Eu am citit recent o carte foarte misto, Cat aur ascund aceste coline, si din loc in loc frazele isi pierdeau sensul. Citeam de doua trei ori o fraza si uneori *imi imaginam* ce trebuie sa fi vrut autorul sa spuna, chiar daca spusese altceva :))) Erau parti din care nu se intelegea nimic (de ex era o descriere a relatiei unora, parca, si nicio referire la muzica/ dans in ele, apoi in paragraful urmator aparuse o propozitie de genul: si dansul continua. Ce dans? what? La un moment dat am cautat pe net si gasit in pdf originalul in engleza. de cate ori nu intelegeam ceva, ma duceam acolo si ma uitam. explicatia era simpla: traducere execrabila. Am revazut si fragmentul cu dansul, foarte frumos in original, era plin de referiri la muzica si la dans, care nu fusesera traduse.
        La cartile traduse din engleza uneori poti sa iti dai seama cum suna in original, chiar si fara sa vezi, cand apar calcuri, sau topica este foarte dubioasa sau cine stie ce alte aiureli.

        Nu stiam ca ascultai piesele lui in adolescenta. Ce interesant! Nu imi amintesc sa fi vorbit despre Sebastian vreodata. Gresesc? Mie mi-a placut foarte mult, am citit tot ce a scris (cand eram in facultate). Pe mine m-a impresionat Jurnalul. In ultimii ani am dat peste cartea lui Marta Petreu, pe care nu am citit-o integral pentru ca era tendentioasa si obositoare, in care spune ca si el era radical si de dreapta si ca a fost unealta lui Nae Ionescu, mi s-a parut cam vehementa, parca avea o agenda, ceva :))) Am incercat sa citesc articolele lui din Cuvantul dar nu prea am avut rabdare :)) Insa ce am citit nu mi s-a parut asa rau. Unele fraze din cartea ei pareau scoase din context. am decis ca ramane asa, imi place Sebastian

      • Nu am avut rabdare sa le citesc pentru ca nu erau toate politice, majoritatea erau recenzii despre carti pe care nu le-am citit, erau despre problemele vremii, despre avocatura, el era editorialist la Cuvantul. Am gasit toate numerele din Cuvantul pe o platforma online, pentru totii anii in care a scris. Trebuia sa pescuiesti articolele lui politice, cele la care facea Marta Petreu referire, si sa citesti integral ca sa vezi daca in context suna altfel. Pentru asta nu am avut rabdare
        am recitit si ce am scris suna de parca Marta Petreu pusese la indemana cititorului articolele integrale dar mie imi fusese lene sa le citesc :)))


Lasă un comentariu

Categorii