Se facea ca aveam in biblioteca, printre cartile adunate de mama, asa cum s-a priceput ea sa incropeasca o biblioteca pe sufletul ei – si doua volume aparute la editura biblioteca pentru toti, pe ele chiar asa scria vol *, vol ** – timpul regasit – Proust.
asa ca le-am citit si eu – convinsa fiind atunci ca aia e tot. adica un volum in doua parti al lui Marcel Proust, chiar imi placea mult asa cum parea ca nu are inceput… ca un film pe care il vezi de la jumatate si cauti sa intelegi si sa prinzi firul actiunii – tot asa cum pisica incearca sa prinda firul ghemului care ii scapa printre labe – si ce joc interesant e asta! ha!
abia mult mai incolo.. am aflat eu de la colegii de pe blog, ca romanul In cautarea timpului pierdut ca de el era vorba, avea asa… cam peste 10 volume – la biblioteca pentru toti, altfel el are 7 parti – din care eu citisem doar finalul impartit in doua volume – respectiv vol XII si vol XIII – cum era scris mic, pe prima pagina, si unde eu nu ma gandisem sa ma uit.
acum am zis ca ar fi bine sa intregesc seria, si sa iau povestea de la inceput – In partea dinspre Swann, asa ca asta citesc acum – m-am lasat de jurnalul lui Kafka, care era mai mult decat puteam eu duce! asta e.

nu stiu daca in mod subconstient am vrut sa ma laud, sau dimpotriva – sa imi pun cenusa in cap ca nu am fost in stare nici 100 de pagini sa duc greutatea jurnalului lui K… poate amandoua. si mai e un motiv – unul pe care il tin pentru mine. e rusinos si aleg sa nu defilez cu el.
Lasă un răspuns