Dumnica dimineata

La 7 jumate m-am ridicat din pat. Restul casei doarme inca si acum… 9:19. E bine.

Am avut o dimineata la cafelutza – cu cartea, numai pentru mine, in sufrageria plina de jucarii imprastiate peste tot aproape. Erica a venit ieri dupa amiaza din Bulgaria, de la mare – si cred ca ii era tare dor de toate jucariile ei, asa ca nu s-a suparat nimeni ca le-a scos si le-a lasat ravasite. A dat si o petrecere in balcon, „petrecere cu ceai” – la care ne-a invitat dupa ce a pregatit ea singura totul – si acum zac in balcon serviciul de ceai, nasturii care tin loc de ceai, carligele pe post de decor – „set de lumini”, ce sa mai.. imi amintesc cum era de tare sa imaginez o lume din aproape nimic. Ma bucur cu ea si o invidiez putin pt puterea asta mare de a transfigura totul in jurul ei – balcon, realitate..

Intre timp s-a trezit, am luat-o de la capat cu joaca – dar trebuie sa manance, iar eu trebuie sa ma misc la cumparaturi, vraja s-a risipit, ziua de duminica – care aduce a introducere pt o noua zi de luni, a inceput la 10 fara ceva… hai sa mananc si eu ceva inainte sa plec. ca de maine iar am sa duc dorul linistii dinaintea ploii de vara.