Tacerea ca forma de comunicare

sau Comunicarea fara cuvinte, nu o sa zic telepatica desi probabil pe acolo se incadreaza. E nivelul ala de Comunicare la care ajungi dupa un timp.. dupa o perioada de Cunoastere si de Acomodare – in care cauti sa intelegi, te obisnuiesti si inveti caile celuilalt… cararile sufletului lui as zice – si da, suna pompos dar cred ca sensul e corect. Nu toti functionam la fel, „nu sunt doua persoane construite identic!” – asta mi-a spus-o chiar ieri la telefon un doctor neurochirurg care mi-a confirmat in felul asta si mi-a dat sperante mai mult decat orice doctor cu care am vorbit pana acum… nu pot explica decat ca am primit exact raspunsul la care visam (asta a fost o paranteza in sirul gandurilor mele matinale).

Mi-am luat doza de zahar… galusti cu prune si o cafea neagra! Dupa ce aseara am picat pe la 9 si un pic dupa doua nopti perturbate de cosmaruri cum ca nu ajung la doctor din cauza multimilor de oameni, ca nu il gasesc… imi ziceau ca e in bucatarie si eu – culmea – nu eram in stare sa gasesc bucataria :))) anyway, aseara – obosita, terminata dar extrem de usurata – m-am bagat la culcare, cu cartea mea despre gauri negre si nu numai… si m-am felicitat eu pe mine pentru ca nu am uitat sa imi dezactivez alarma – ma gandeam ca azi o sa dorm neintoarsa pana pe la 10!!! Ha. n-ai sa vezi! – exact la 7 30 am facut ochi si atat a fost. Acum hai sa inceapa ziua, ca mai vine o portie de dulce la 9 cand o aduce cumnata pe Erica, („prietena mea cea mai buna” – cum imi spune chiar ea.)… asa ca am dat si drumul la tv unde tocmai mi-au reamintit de metroul drumul taberei care se inaugureaza sapt viitoare :))) „dupa 9 ani si 16 ministri de transport” aproape ca trebuie sa admit ca e mare realizare!!! si e statia aici la doi pasi de blocul meu… Eeeee. M-as imbata daca asta ar mai fi posibil.. dar nu se mai pune problema!

Dar ziceam despre Comunicare. si cum functioneaza ea cel mai bine as zice, fara cuvinte!!! despre cum de fiecare data cand am nevoie – esti acolo, cumva… chiar si fara cuvinte multe. si chiar daca m-ai acuzat uneori ca vorbesc numai tampenii, sau ca spun „numai prostii”, parca asa, dar era pentru ca incercam – ca proasta – sa umplu tacerea cu inutilitati… asta pana am inteles cum functioneaza treaba. Hai ca am mai crescut si eu.. si acum oricum nu vorbitul e punctul meu forte :))) cred ca ma rezum la ascultat si simtit. Asteptarea si Emotia.

Cine ar fi zis ca dupa atata timp adevarurile noastre or sa cada la invoiala. si poate nu au fost nici atunci in conflict doar ca eram eu berbec tanar si nelinistit :))) nu stiam inca cat e de reala Asteptarea si cat de mult iti poate aduce, in timp ce Emotia – care pare ca iti aduce atatea trairi, te poate face sa pierzi atatea sanse.

Omul cat traieste – invata. Hai ca pe asta o stiam, macar teoretic asa.