I s-a intamplat ceva, probabil in tinerete, cel mai probabil in copilarie, atunci pe cand se forma inca, in adolescenta cred…
Il simti ca nu e intreg, e rupt inauntru, viata l-a rupt mai demult.
Ce faci cu un rest de om? Sufera si raneste fara vina in jurul lui. Cum il repari? Capul, acolo trebuie lucrat. Trebuie schimbata schema de functionare, trebuie inlocuite liniile de cod din program. Altfel da cu eroare.
Cât de bine că nu suntem maşini. Coduri şi programe.
Nu ştiu cât este de real, dar eu îl iau ca un clişeu uzat. Scuza cu cel rănit care răneşte.
Şi o spun din experienţa. Rănile te fac să înţelegi durerea şi să eviţi să o transmiţi şi altora.
Faza asta cu bogătaşii filantropi este praf în ochi. Cei mai altruişti şi empatici oameni rămân cei modeşti care ştiu preţul corect al unei lacrimi nu l-a vazut doar în filme.
By: Albert Ai Conty on februarie 18, 2020
at 11:32 am
Deci tu zici ca suferinta nu e o scuza. Credeam ca am gasit explicatia… iar.
Hm.
By: ultimulunicorn on februarie 18, 2020
at 12:00 pm
Păi să ne gândim puţin. Hitler sau Stalin erau cinici sau suferinzi? Maica Tereya crezi că a avut o viaţă perfectă? Viaţa înseamnă alegeri. TU ALEGI CEEA CE VREI SĂ FI ! Bun sau rău. Cicatrici avem cu toţii.
By: Albert Ai Conty on februarie 18, 2020
at 12:14 pm
Nu aceleasi cicatrici. Nu la fel de adanci ranile. Nu cred ca functioneaza la fel optiunea aia a alegerii pentru toti. Nu toti pot trece la fel peste o durere, cred. Eu tot gasesc scuze…
By: ultimulunicorn on februarie 18, 2020
at 12:17 pm
Tu vorbeşti de durere, pe care eu nu o contest. Eu vorbesc strict de a transforma acea durere în ură, în umbra a ceea ce ar trebui să fie un om şi a fi atât de egoist încât să-ţi doreşti ca suferinţa ta sa o simtă toţi- Cu ce mă ajută pe mine, cel prăbuşit zvârcolindu-mă de durere, daca te trag şi pe tine în iadul meu? Va fi mai uşor de suportat? Poate că mă înşel eu, dar cred că a face rău e totuşi o alegere (nu vorbim de a răni pe cineva involuntar, lucru care ni se întâmplă tuturor. Vorbesc de răutate pură, asumată)
By: Albert Ai Conty on februarie 18, 2020
at 1:13 pm
Eu vorbesc de durere, despre cum se propaga suferinta. Rautatea e doar efectul neintentionat. Daca e cu intentie tine de diabolic si nu de suferinta. Alta mancare de peste!
By: ultimulunicorn on februarie 18, 2020
at 2:08 pm
cred ca are dreptate Albert 🙂
si cred ca rautatea are in definitie intentia
By: m on februarie 19, 2020
at 3:51 pm
Eu nu vad lucrurile asa. Capul meu imi spune altceva. Cand suferi faci rau fara intentie. Asta fac eu acum.
Atata s-a putut.
By: ultimulunicorn on februarie 19, 2020
at 5:16 pm
Odată ce fundația e deja pusă e foarte greu ca un om să se schimbe. Eu sunt de părere că oamenii nu se schimbă, se cizelează puțin datorită timpului și experiențeii, dar niciodată nu se vor schimba!
By: SufletEgoist on februarie 20, 2020
at 1:51 pm
adica rautatea ori e de la inceput acolo ori nu e. asta zici? reteta originara nu se poate compromite?
eu zic ca o suferinta mare/ o trauma poate strica omul – putin acolo.
By: ultimulunicorn on februarie 20, 2020
at 4:55 pm
Fie îl strică, fie îl întărește trauma, depinde de la situație la situație. Referitor la răutate, ea e acolo de la început.
Cred că liniile alea de cod sunt by default, nu pot fi schimbate, e natura noastră. Un copil care a fost rău la școală, liceu, va fi rău și atunci când va fi matur. Un om care e bun, va fi întotdeauna bun.
Chestia e că marea majoritate, suntem deja alterați, nu mai există bunătate în unii din noi.
By: SufletEgoist on februarie 21, 2020
at 12:03 pm
asa e. sunt de acord cu tine aici. Sad but true…
Thx pt comment !
By: ultimulunicorn on februarie 21, 2020
at 12:23 pm