Publicat de: ultimulunicorn | martie 2, 2019

uneori o tristete

asta ar fi diagnosticul pe care mi l-as pune eu mie. si tot eu mi-as prescrie si tratamentul. pentru ca fug de doctori ca dracu de tamaie, satula de analize si injectii de care am avut parte din plin inca de la 3 ani de cand „se invartea casa cu mine”… probabil asta mi-a dat o perspectiva mai larga asupra vietii – cam de 360 de grade asa.

deci am suportat resemnata trezitul cu noaptea’n cap, mersul cu tramvaie reci pe strazi umede si intunecoase, pe stomacul gol, nebauta apa – pana la dipensarul care imi parea la mama cucilor undeva… dar asa e cand stai in Drumul Taberei – toate sunt departe! ca in bancul cu imparatul care statea peste 9 mari si 9 tari: „…aaaaa, ca departe mai stau si eu!” :)))) chiar ca. dar nu as schimba cartierul – blocul l-am mai schimbat, insa si acum tot aici stau. departe!

pe scurt: mi-au ajuns atatea analize si intepaturi. in general ma simt bine, chiar f bine. dar daca ar fi sa imi pun un diagnostic asta ar fi: uneori o tristete…

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: