Publicat de: ultimulunicorn | Iulie 5, 2017

tristete moleculara

tristete moleculara

adica la nivel de molecule – ca altfel nu mi-o explic, e ceva chimic si la chimie sunt varza. si pe urma chiar daca mi-o explicam, ce altceva in afara de ciocolata si cafele pot sa bag?

de dimineata in statia de tramvai – absolut niciun nor pe cerul incredibil de albastru… si imi place cum toti eram spalati si parfumati asa la prima ora… ca dupa program o sa ne lipim de haine probabil, dar acum eram toti parfum! si io adulmecam in timp ce ma strecuram pana la capatul refugiului cu ochii in zare poate poate imi apare si mie tramvaiul ala care sa ma duca direct pana la statia de metrou, dar n-am avut azi norocul ala, asa ca am mers pe jos prin soare si a fost ok. mi-am spus ca fac MISCARE!!!

Anunțuri

Responses

  1. Păi e foarte bine că ai mers pe jos, nu te-ai simțit mai bine? Mai încearcă cu muzică, dansează, stai liniștită în pat fără să faci nimic altceva și mai sunt atât de multe care ajută să-ți schimbi starea…

    • sau poate o sa las moleculele sa-si faca de cap in tristetea lor :))) e si asta o stare necesara cred.
      muzica e nelipsita, ca si mersul pe jos- multumesc frumos!
      putina tristete nu omoara pe nimeni, Suflete, stai calm! 😉

      • E și asta e o idee 🙂 Sigur că nu omoară, sunt una dintre dovezile vii :))


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: