Publicat de: ultimulunicorn | Iulie 4, 2017

Sufletu’

un fel de completare sau de limpezire a intentiilor mele legate de ultimul „articol” sa zicem.

Ideea asta cu Inima si Sufletu’ era ca sa zic ca – ele „vorbesc”, ele inteleg ce spun. Si cum fiecare pasare pe limba ei piere rezulta ca tot asa si ale mele se vor stinge de singuratate – cantand in limbi straine si nemaiauzite… cantece de nimeni intelese!

Asa o inima mare… ca un „ficat de potarniche, Sire” :))) si un suflet atat de simtitor… pacat de ele – sau de mine? /:)

si cu asta zilele plangerii de mila s-au incheiat. a fost o deraiere emotionala si doar atat.

Anunțuri

Responses

  1. neah, daca nu ne-am putea plange de mila vietile noastre ar fi mai sarace cu o emotie :))))))))))

    • doar cu una crezi??? ar cam disparea aproape toata drama zic eu.
      ai dreptate! dau liber la plangerile de mila. 😉


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: